Alteţa Sa Regală Mărioara sau Mignon, Regină a
Iugoslaviei, Principesă de România,
Principesă de Hohenzollern.
Întristata poveste a Principesei Mărioara, fiica
Reginei Maria şi a Regelui Ferdinand
Biografie
Regină a Regatului Iugoslaviei în perioada 8 iunie 1922-9 octombrie 1934
Născută - 6 ianuarie 1900 Gotha
Decedată - 22 iunie 1961 (61 ani) Londra, Anglia
Căsătorită - cu Alexandru I al Iugoslaviei
Urmaşi : Petru al II-lea al Iugoslaviei
Prinţul Tomislav
Prinţul Andrei
Casa Regală :- Casa Regală a României
Casa de Karadjordjevici
Casa de Hohenzollern-Sigmaringen
Tată : Ferdinand I al României
Mamă : Maria de Edinburgh
Alteţa Sa Regală principesa Maria sau Mignon
s-a nãscut în Germania, 6 ianuarie 1900 (sau 27 decembrie 1899 după
calendarul iulian), la Gotha
în Germania, la castelul bunicii sale materne, ducesa Maria Alexandrova de
Saxa-Coburg-Gotha, unde viitoarea Regină Maria se afla într-o vizită
întâmplătoare. La insistenţele tatălui, Prinţul Ferdinand de Hohenzollern,
micuţa Mărioara a fost adusă în România după numai câteva luni, fiind botezată
în religia ortodoxă. Fiind cel de-al treilea copil al Regelui Ferdinand (pe
atunci doar prinţ moştenitor al Tronului României) şi al viitoarei Regine
Maria, Principesa Maria, alintată Mărioara sau Mignon, a avut parte de o viaţă
zbuciumată şi un destin cu deznodământ dramatic. Într-o Europa în care
tronurile regale erau răsturnate unul după altul de valurile isteriei, a
principiilor naţionale, a creşterii accelerate a partidelor totalitare de tip
marsist-leninist a făcut ca din multe viţe regale, cum e cazul de faţă, cel al
Principesei Maria sau Mignon de România şi de Hohenzollern, devenită Regină a Serbiei care a
cunoscut gloria şi prăbuşirea, trăindu-şi şi ducându-şi soarta atât pe culmele
fericirii cât şi pe culmile decăderii.
 |
| ALTEȚA SA REGALĂ PRINCIPESA MĂRIOARA SAU MIGNON A ROMÂNIEI |
 |
| M.S. REGINA MARIA ȘI PRINȚESA ILEANA A ROMÂNIEI |
 | ||
ALTEȚA SA REGALĂ PRINCIPESA MĂRIOARA SAU MIGNON
|
Prietenul
apropiat al acelor ani de neuitat a ramas fratele său, cu trei ani mai mic,
Prinţul Nicolae. Amandoi au avut aceeasi doică, aceeaşi guvernanţă şi acelaşi
majordom. În intimitatea familiei princiare sau la mesele de gala ,,Mignon şi Nicky" erau aşezaţi unul
lângă altul şi îşi şopteau rugăciunea deodată, cu mânuţele împreunate.
FAMILIA REGALĂ A ROMÂNIEI - 1914 (STG. LA DR. ) A.S.R. PRINCIPELE MOȘTENITOR AL TRONULUI FERDINAND, M.S. REGINA ELISABETA, A.S.R. PRINCIPELE CAROL, A.S.R. PRINCIPESA MARIA, A.S.R. PRINCIPESA ILEANA, A.S.R. PRINCIPESA MĂRIOARA-MIGNON, M.S. REGELE CAROL I, A.S.R. PRINCIPESA ELISABETA
Verile,
cortegiul regal pleca de la Cotroceni într-o suită de câte zece trăsuri sau,
mai târziu, cu trenul regal, ajungând după câteva ore la Sinaia. În vacanţe, ,,Mignon şi Nicky" luau lecţii de
călărie prin poienile din jurul Peleşului, învăţau limbi străine sau exersau la
marele pian Blthner cu coada, aflat în salonul de zi al castelului Pelişor. Până
la majorat, amândoi au urmat şcoala ,,în privat", având profesori iluştri,în
frunte cu tânărul Nicolae Iorga. Refugiul curţii regale în Moldova, în timpul
ocupaţiei germane din vremea Primului Război Mondial, a spulberat definitiv
liniştea acelor ani de început, pe care Mignon îi evoca fugar, mai târziu, în
scrisoarea către fratele său.
Pe
ruinele fumegânde ale acelei lumi aristocratice, Europa îşi schimba geografia
graniţelor şi apărea România Mare, mai vremelnică decât şi-ar fi închipuit-o
orice istoric. La puţin timp după încheierea războiului, Mignon se despărţea de Nicky,
care pleca să-şi urmeze studiile în Anglia. Cei doi nu aveau de unde să ştie că
se vor mai revedea abia peste un sfert de secol, fără blazon, fără coroana şi
fără ţară. Pentru Rege, căsătoria Mariei cu Alexandru I al Iugoslaviei a fost o
foarte mare pierdere.
La
varsta de 23 de ani, prinţesa Mărioara se căsătoreşte la 9 iunie 1922, cu Alexandru I Karagheorghevici, Regele
Serbiei. Cei doi tineri se cunoscuseră doar cu un an mai devreme, cu ocazia
unei vizite făcute în România de familia regală a noii ţări învecinate. După
prăbuşirea celor două mari imperii, Austro-Ungar și Ţarist, câteva dintre
tinerele monarhii europene încercau să-şi strângă rândurile prin alianţe
nobiliare, în tentativa de a face un front comun în faţa pericolului comunist,
ce apăruse la răsăritul bătrânului continent.
Nunta prinţesei românce cu regele sârb s-a oficiat în palatul
regal de la Belgrad, în prezenţa mai multor capete încoronate. Gazetele vremii
din cele două ţări scriau că festivităţile au avut un fast demn de curţile
basileilor, dacă ar fi să ne gândim doar la brâul Reginei Mărioara, bătut cu
400 de briliante ,,ce-ți luau ochii”, după cum scrie ,,Adevărul” din acea perioadă. După cununia de la catedrala ortodoxă,
banchetul regal de la palat a durat mai mult de 16 ore, având aproape 500 de
invitaţi. Marele absent de la ceremonie a fost Prinţul Nicolae, reţinut la
studii în Anglia.
 |
| Alteţa
Sa Regală Principesa Mărioara A ROMÂNIEI alături de soţul său, M.S. Regele Alexandru I al Iugoslaviei 9 iunie 1922, BELGRAD - IUGOSLAVIA |
 |
| ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPESA MĂRIOARA A ROMÂNIEI ALĂTURI DE SOŢUL SĂU, M.S. REGELE ALEXANDRU I AL IUGOSLAVIEI 9 IUNIE 1922 ÎN BELGRAD - IUGOSLAVIA |
 |
| ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPESA MĂRIOARA A ROMÂNIEI ALĂTURI DE SOŢUL SĂU, M.S. REGELE ALEXANDRU I AL IUGOSLAVIEI 9 IUNIE 1922 ÎN CALEAȘCĂ - BELGRAD |
 |
| ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPESA MĂRIOARA A ROMÂNIEI ALĂTURI DE SOŢUL SĂU, M.S. REGELE ALEXANDRU I AL IUGOSLAVIEI 9 IUNIE 1922 |
 | |
|
Pentru
Mignon, fire sensibilă şi melancolică, începea o viaţă cu totul nouă, printre
străini, chiar daca se afla atât de aproape de casă. Trebuia să învețe limba
sârbă, să participe la ceremonii publice şi să-şi arate devotamentul faţă de
noul ei popor. Se spune că sârbii, în general, dar belgradenii, în mod special,
au iubit-o încă din prima zi, spre deosebire de augustul său soţ, care avea
obiceiuri c-am dictatoriale. După 1929, când Serbia a anexat Croaţia şi alte
provincii învecinate, Alexandru I şi soţia sa, Maria, au devenit regii
Iugoslaviei.
 |
| MM. LL. REGELE ALEXANDRU I ȘI REGINA MARIA SAU MIGNON A IUGOSLAVIEI |
Cei doi monarhi au avut trei băieţi, primul Petru al II-lea, născut la 6 septembrie 1923 la Belgrad, a decedat la 3
noiembrie 1970, Denver, Colorado. Petru a domnit între 1934 şi 1945, sfârşindu-şi zilele în exil. Pe al doilea fiu, Tomislav, născut la 19 ianuarie 1928 și a
decedat la 12 iulie 2000, şi al treilea, pe Prinţul Andrei, născut la 28 iunie 1929 la Belgrad și a murit la 7 mai 1990 în Irvine, California, Statele Unite ale Americii.
 |
| (STG. LA DR.) M.S. REGELE ALEXANDRU I AL IUGOSLAVIEI, A.S.R. PRINȚUL TOMISLAV (ÎN BRAȚELE M.S. ALEXANDRU), A.S.R. PRINȚUL MOȘTENITOR PETRU, A.S.R. PRINȚUL ANDREI ÎN BRAȚELE MAMEI SALE, M.S. REGINA MARIA MIGNON |
 |
(STG. LA DR.) A.S.R. PRINȚUL MOȘTENITOR PETRU, A.S.R. PRINȚUL ANDREI ÎN BRAȚELE MAMEI SALE, M.S. REGINA MARIA MIGNON ȘI A.S.R. PRINȚUL TOMISLAV. (Stg la Dr.)
Principesa Ileana, Regina Maria, Principele Nicolae, Regele Carol al II-lea al
României, Regele Alexandru al Iugoslaviei cu soţia sa Mărioara, Marele Voievod
de Alba Iulia, Mihai, Principele ANTON DE HABSBURG ȘI M.S. REGINA Elisabeta A GRECIEI,
1933 |
Dar
norii negri nu au întârziat să întunece orizontul destinului fragilei şi graţioasei
Mignon. La 9 octombrie 1934, în timpul unei vizite oficiale în Franţa, Regele
Alexandru I al Iugoslaviei a căzut victima unui asasinat la Marsilia, comis de
un terorist croat, împreună cu ministrul Afacerilor Externe francez, Louis
Barthou. Până la majoratul lui Petru al II-lea, în 1941, Iugoslavia a fost
condusă de Regentul Paul Karagheorghevici, fratele mai mic al defunctului rege
asasinat.
 |
| Cadavrul
Regelui Alexandru I al Iugoslaviei stând pe bancheta din spate a autovehiculuLUi
la câteva minute după asasinarea sa de la 9 octombrie 1934 în Marsilia
Regina
Maria, mama întristatei Regine Mărioara, şi Regina Elena, sotia Regelui Carol
al II-lea al României şi mama viitorului Rege Mihai, se aflau la Paris chiar în
zilele atentatului. Ele au vegheat la căpătăiul Regelui Alexandru până la
urcarea sicriului în trenul spre Belgrad şi au însoţit sicriul până în capitala
Iugoslaviei, unde au participat la ceremonia funebră. Era pentru ultima oară
când mama şi fiica aveau să se mai întâlnească. În schimb, cu aceeaşi
nefericită ocazie, Mignon şi Regina Elena, mama viitorului Rege Mihai I, au
legat o afectuoasă prietenie, ce avea să dureze până în anii exilului. Începând
din toamna anului fatidic 1934, când Mărioara îi adresa fratelui mai mic,
A.S.R. Principele Nicolae al României, acea scrisoare plină de întristare şi
melancolie, Mignon nu a mai râs niciodată şi a purtat ,,marele doliu regal” pentru
tot restul zilelor, dovadă că şi-a iubit soţul. Ea s-a retras în castelul de la
Bled până la plecarea în exilul forţat, fără a mai fi văzută vreodată în
public. În corespondenţa pe care a întreţinut-o în toţi acei ani tulburi care
au urmat cu Prinţul Nicolae şi Regina Mama Elena, Mărioara îşi mărturisea
singurătatea, consolată palid cu lecturi din Baudelaire, Verlaine sau Ronsard.
|
 |
| CADAVRUL REGELUI ALEXANDRU I AL IUGOSLAVIEI - BELGRAD, OCTOMBRIE 1934 |
ÎNTRE GLORIE ŞI PRĂBUŞIRE
În 1941, Hitler i-a cerut regentului Paul Karagheorghevici să accepte tranzitarea prin Iugoslavia spre Grecia a unei mari cantităţi de armament, de trupe şi blindate. Consimţământul cumnatului ei a provocat neaşteptate proteste din partea ei, îndoliată Regina a Iugoslaviei făcându-şi publică poziţia, după câţiva ani de absenteism.
Atitudinea
surprinzătoare pe care a avut-o Mignon a stârnit reacţia curentului
antimonarhist din ţară, cunoscute fiind simpatiile germane pe care le aveau
croaţii. După o serie de mari manifestaţii de stradă, Regentul este înlocuit la
27 martie 1941 cu Prinţul moştenitor Petru al II-lea, fiul cel mare al Mărioarei,
care va urca pe tronul Iugoslaviei pentru numai trei săptămâni, chiar daca va
rămâne rege, cu numele, până în 1945. Dar rocada era tardivă, căci furia lui
Hitler se dezlănţuise deja.
 |
Petru al II-lea
cunoscut și sub numele de Petru al II-lea Karadjordjevici. a fost ultimul rege
al Iugoslaviei, părinții săi fiind Alexandru I și Prințesa Maria de România.
Devine rege la vârsta de 11 ani, după asasinarea tatălui său la Marsilia pe 9
octombrie 1934
|
Peste
o săptămâna, Germania nazistă începe să bombardeze Belgradul, ucigând peste
17.000 de civili. În câteva zile, ţara este ocupată, armata regală a
Iugoslaviei capitulând la 17 aprilie. Familia regală şi guvernul reuşesc să
fugă în străinătate, formând un nou guvern în exil. Pentru ca nu a avut
înţelepciunea românească de a face o alianţă conjuncturală cu germanii,
Iugoslavia era împărţită între cel de-al III-lea Reich, Italia lui Musollini şi
Ungaria lui Horthy, dispărând pentru toata perioada războiului de pe harta
Europei. Dar, mai mult decât atât, pentru ca o nenorocire nu vine niciodată
singură, în Croaţia încep lupte fratricide între sângeroşii ostaşi ai lui Ante
Pavelici, grupul comunist condus de Iosip Broz Tito, şi rezistenţa regalistă a
generalului Mihailovici. Spre disperarea Reginei Mamă Mărioara, care asista
neputincioasă din Elveţia alături de fiul ei cel mare, care era încă rege
constituţional, la acest măcel, numărul victimelor apropiindu-se de incredibila
cifră de un milion de morţi.
În
cele din urmă, vicleanul Tito, făcând un joc politic dublu, prin care reuseşte
să-i amăgească atât pe britanici, cât şi pe Stalin, pune mâna pe putere,
imediat după încheierea războiului. El interzice revenirea familiei regale în
ţară şi organizează un fals plebiscit, în urma căruia, la 29 noiembrie 1945, a
fost proclamată Republica Populară Federativă Iugoslavia.
Într-o
scrisoare disperată către Regina Mama Elena, al carei fiu, Mihai I, se mai afla
încă pe tronul României, în primavara anului 1947 Mignon deplânge soarta
foştilor săi supuşi şi se arăta resemnată în faţa istoriei. Cuvintele sale de
regină fără coroană şi de mama a unui fiu lipsit de tron sună azi de-a dreptul
profetic. ,,Am pierdut totul, definitiv! Am pierdut ţara părinţilor, ţara
supuşilor, soţul, coroana, tronul fiului şi cea mai mare parte din averea
moştenită. Nu-i mai am decât pe cei doi baieţi, multumesc lui Dumnezeu că sunt
sănătoşi, o libertate nefolositoare şi o vârstă prea tarzie pentru bucuriile
vieţii. Aşa o să păţiţi şi voi, dacă nu vă grăbiţi să scăpaţi! Doamne, oare ce
se va întampla cu această lume cotropită de Antihrist? Nu stiu dacă noi vom mai
apuca să vedem Regatele noastre dezrobite vreodată”.
PRĂBUŞIREA
De la data acestei epistole răscolitoare, pentru Mignon au mai urmat încă 14 ani de exil, petrecuţi pe unde a apucat, în Italia, Germania, Elveţia, Spania, Anglia sau chiar Statele Unite ale Americii. Această pribegie umilitoare a obosit-o şi a îmbătrânit-o înainte de vreme. Nu a mai putut revedea nici Peleşul sau Cotroceniul, nici castelul de la Gotha, distrus de bombardamentele aliaţilor în timpul celui de-al Doilea Război. A locuit o vreme în Spania, împreună cu iubitul ei frate Prinţul Nicolae şi soţia acestuia, care plătiseră tribut greu pentru amorul lor şi căsătoria morganatică din România, căzând în dizgraţia Regelui Carol al II-lea al României, care îi alungase în surghiun cu mult înainte de abdicarea sa din 1940. A trecut chiar şi pe la Versoix, prin Elveţia, după mai mulţi ani de exil, prin casa nepotului ei, Mihai de Hohenzollern, ultimul monarh al României.
A
stat un timp şi în Anglia, la reşedinţa unor verişoare din partea celebrei sale
mame, frumoasa şi controversata Regina Maria. În Italia şi-a îngăduit să
închirieze o modestă căsuţa de ţară, în provincia Toscana. Dar bijuteriile,
scoase treptat la vânzare, au început să se împuţineze, iar contul bancar din Elveţia
a rămas aproape gol.
 |
| MAJESTATEA SA REGINA MARIA SAU MIGNON A IUGOSLAVIEI, PRINCIPESĂ A ROMÂNIEI, PRINCIPESĂ DE HOHENZOLLERN ÎN ANUL 1955 |
Cea
care fusese principesa şi regina, înrudită cu toate marile familii regale ale Europei,
părăsea ,,Lumea Veche” şi se îmbarca pe un uriaş transoceanic, pornind, la
sfârşitul vieţii, tocmai spre ,,Lumea Nouă”! Această călătorie, cea din urmă
din existenţa sa, avea semnificaţia dureroasă şi simbolică a unei despărţiri
definitive de trecut. În urma sa rămâneau oameni, locuri şi întâmplări, o
întreagă viaţă pierdută pentru totdeauna. Înaintea sa nu se mai afla decât
sfârşitul. La puţin timp după sosirea sa în America, Mignon, în vârstă de 61 de
ani, îşi sfârşea zilele, în 1961, departe de lumea în care cunoscuse mărirea şi
decăderea şi care pierise înaintea ei.
Regina Maria, Mărioara sau Mignon Karadjordjevic a Iugoslaviei, a murit în sărăcie la 22 iunie 1961 în
apartamentul ei din Londra. Ea a fost înmormântată în cimitirul familiei regale
britanice Royal Burial Ground la Frogmore, Windsor, în apropierea mausoleului
străbunicii sale, regina Victoria.
POST-MORTEM
Ca
urmare a cerererii de reabilitare care a fost depusă în luna octombrie 2013 de
descendenţii prinţilor Tomislav şi Andrei Karadjordjevic - principesele Lavinia
şi Katherine şi prinţii Dimitri şi Michael în numele Reginei Maria
Karadjordjevic a Iugoslaviei (Principesa a României, Principesa de
Hohenzollern), aceasta a a fost reabilitată în luna aprilie a anului 2014
printr-o decizie a Înaltei Curţi din Belgrad, care a declarat de asemenea nul
şi neavenit un decret din 1947 dat de regimul comunist ce a lăsat-o fără
cetăţenie şi proprietate, În cursul unei audieri la Palatul de Justiţie din
Belgrad, instanţa a decis că, printr-o decizie a Preşedinţiei Prezidiului
Republicii Populare Federative Iugoslavia, regina Maria a fost privată de
drepturile sale umane cum ar fi dreptul la vot, dreptul la proprietate şi
dreptul la cetăţenie din motive politice şi ideologice. Decizia va permite
moştenitorilor familiei regale să revendice proprietatea confiscată în
conformitate cu legea privind restituirea.
Tot
odată Rămăşiţele Reginei Maria a Iugoslaviei au fost repatriate fostei
Iugoslavi, după ce trupul acesteia a fost exhumat din Cimitirul Regal din
apropierea Palatului Windson din Marea Britanie. Pentru exhumarea trupului a
fost nevoie de aprobarea Reginei Elisabeta II-a a Marii Britanii.
Trupul
Reginei Maria a Iugoslvaiei a fost dus mai întâi la o biserică ortodoxă sârbă
din Londra. Acolo a avut loc o slujbă de comemorare, după care trupul a ajuns
la Belgrad şi pe toată durata drumului a fost însoţit de nepotul său, Prinţul
moştenitor Alexandru. Odată cu osemintele Reginei Maria au revenit pe
meleagurile natale și osemintele fiului ei mai mare, Regele Petru al II-lea al
Iugoslaviei și ale soției acestuia Regina Alexandra.
Rămăşiţele
ei au fost şi înhumate pe 26 mai 2013. Funeraliile de Stat au avut loc la Catedrala Sfântul Gheorghe din
Oplenac, unde se află Necropola Regală a Serbiei. Regina Maria, născută
Principesă a României (fiica Regelui Ferdinand și a Reginei Maria), se va
odihni pe pământul țării de adopție pe care a slujit-o, alături de soțul ei,
Regele Alexandru I al Iugoslaviei. Regele Petru al II-lea și Regina Alexandra,
părinții actualului Șef al Familiei Regale a Serbiei, și-au găsit loc de veci
în pământul țării lor, după o pribegie de mai multe decenii. Cu aceeași ocazie
au fost repatriate și au fost îngropate în Cripta Regală osemintele fratelui
Regelui Petru al II-lea, Principele Andrei al Iugoslaviei, fiul mai mic al
Reginei Maria a Iugoslaviei.
 |
| IMAGINI DE LA FUNERALIILE DE STAT CARE AU AVUT LOC LA 26 MAI 2013, CU OCAZIA REÎNHUMĂRII REGINEI MARIA A IUGOSLAVIEI, A FIULUI EI, REGELE PETRU AL II-LEA AL IUGOSLAVIEI, A SOȚIEI ACESTUIA REGINA ALEXANDRA (MAMA ACTUALULUI ȘEF AL CASEI REGALE A IUGOSLAVIEI) ȘI A FIULUI MAI MIC AL REGINEI MARIA, PRINCIPELE ANDREI AL IUGOSLAVIEI. |
 |
| IMAGINI DE LA FUNERALIILE DE STAT CARE AU AVUT LOC LA 26 MAI 2013, CU OCAZIA REÎNHUMĂRII REGINEI MARIA A IUGOSLAVIEI, A FIULUI EI, REGELE PETRU AL II-LEA AL IUGOSLAVIEI, A SOȚIEI ACESTUIA REGINA ALEXANDRA (MAMA ACTUALULUI ȘEF AL CASEI REGALE A IUGOSLAVIEI) ȘI A FIULUI MAI MIC AL REGINEI MARIA, PRINCIPELE ANDREI AL IUGOSLAVIEI. ÎN IMAGINEA SE POATE VEDEA COROANA CASEI REGALE A IUGOSLAVIEI CU BLAZONUL CASEI REGALE Karadjordjevic |
 |
| IMAGINI DE LA FUNERALIILE DE STAT CARE AU AVUT LOC LA 26 MAI 2013. ÎN IMAGINEA SE POT VEDEA CELE PATRU SICRIE CU RĂMĂȘIȚELE OMENEȘTI ALE REGINEI MARIA A IUGOSLAVIEI, A FIULUI EI, REGELE PETRU AL II-LEA AL IUGOSLAVIEI, A SOȚIEI ACESTUIA REGINA ALEXANDRA (MAMA ACTUALULUI ȘEF AL CASEI REGALE A IUGOSLAVIEI) ȘI A FIULUI MAI MIC AL REGINEI MARIA, PRINCIPELE ANDREI AL IUGOSLAVIEI. TOTODATĂ SE VĂD ALAIUL DE INALȚI MONAHI AI BISERICII ORTODOXE SÂRBE. |
 |
| IMAGINI DE LA FUNERALIILE DE STAT CARE AU AVUT LOC LA 26 MAI 2013, CU OCAZIA REÎNHUMĂRII REGINEI MARIA A IUGOSLAVIEI, A FIULUI EI, REGELE PETRU AL II-LEA AL IUGOSLAVIEI, A SOȚIEI ACESTUIA REGINA ALEXANDRA (MAMA ACTUALULUI ȘEF AL CASEI REGALE A IUGOSLAVIEI) ȘI A FIULUI MAI MIC AL REGINEI MARIA, PRINCIPELE ANDREI AL IUGOSLAVIEI. ÎN IMAGINE SE POT OBSERVA MEMBRII AI FAMILIEI REGALE SÂRBE, AI DIFERITELOR FAMILI REGALE DIN EUROPA DAR ȘI ÎNALȚI DEMNITARI AI STATULUI SÂRB .  IMAGINI DE LA FUNERALIILE DE STAT CARE AU AVUT LOC LA 26 MAI 2013, CU OCAZIA REÎNHUMĂRII REGINEI MARIA A IUGOSLAVIEI, A FIULUI EI, REGELE PETRU AL II-LEA AL IUGOSLAVIEI, A SOȚIEI ACESTUIA REGINA ALEXANDRA (MAMA ACTUALULUI ȘEF AL CASEI REGALE A IUGOSLAVIEI) ȘI A FIULUI MAI MIC AL REGINEI MARIA, PRINCIPELE ANDREI AL IUGOSLAVIEI. ÎN IMAGINE SE POT OBSERVA MEMBRII AI FAMILIEI REGALE SÂRBE, AI DIFERITELOR FAMILII REGALE DIN EUROPA DAR ȘI ÎNALȚI DEMNITARI AI STATULUI SÂRB
SURSE:
http://www.pouke.org/
Recenzie realizată de prof.
ist./jurn. Ovidiu CZINKA, January 06, 2016
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu